Dacă omuciderea părea să fi fost comisă din neatenţie, iar nu cu premeditare, făptaşul trebuia judecat de adunare (v. 22-24). Dacă adunarea îl achita, ucigaşul trebuia să rămână în cetatea de refugiu... până la moartea marelui preot, după care i se permitea să revină acasă (v. 28). Dacă însă se aventura afară din cetatea de refugiu, înainte de a fi survenit decesul marelui preot, răzbunătorul sângelui putea să-l omoare fără să fie culpabilizat pentru aceasta (v. 26-28).
Moartea marelui preot aducea libertate celor care se refugiaseră în cetăţile de refugiu. Aceştia nu mai puteau fi vătămaţi de răzbunătorul sângelui. Moartea Marelui Preot al nostru ne eliberează de pretenţiile osânditoare ale Legii. Cât de lipsită de sens ar fi această stipulaţie dacă cineva ar fi incapabil să vadă în ea un simbol al lucrării Domnului nostru la Cruce!
Unger ne oferă câteva comentarii legate de această tradiţie:
Potrivit rabinilor, pentru a veni în ajutorul fugarului, Sinedriul avea datoria de a asigura întreţinerea în bune condiţii a drumurilor care duceau la cetăţile de refugiu. Se ocoleau pe acest dealurile, se construiau poduri peste apele curgătoare întâlnite în drum şi se asigura lăţimea minimă de doi coţi a acestui drum. La fiecare cotitură se aflau semne rutiere, pe care era inscripţionat cuvântul „refugiu". În plus erau desemnaţi doi cercetători ai legii, care să-l însoţească pe fugitiv si să-l pacifice, dacă se putea, pe răzbunător, în cazul în care acesta îl ajungea din urmă pe făptaş.
Cât despre simbolismul acestei învăţături, poporul Israel este ucigaşul care L-a omorât pe Mesia. Dar, cum aflăm din Fapte 3:17, israeliţii au făcut acest lucru din necunoştinţă. Domnul Isus S-a rugat: „...nu ştiu ce fac" (Luca 23:34). După cum ucigaşul era strămutat din casa şi localitatea sa, trebuind să trăiască în cetatea de refugiu, tot aşa Israelul trăieşte de atunci încoace în exil. Completa refacere a Israelului şi repunere sa în ceea ce-i aparţinuse cândva va avea loc nu la moartea Celui mai mare dintre marii preoţi (căci El nu mai poate muri niciodată), ci când va reveni El pentru a domni.