Versetele 6-8 par să descrie un jurământ făcut de o femeie înainte de a se căsători. Deşi soţul ei nu avea cum să fi ştiut de el în ziua când ea l-a făcut, el putea să-l anuleze în ziua când afla că s-a făcut acest jurământ. Jurămintele făcute de o văduvă sau de o femeie divorţată aveau caracter obligatoriu (v. 9). Jurămintele făcute de o femeie căsătorită puteau fi anulate de soţ, în prima zi (v. 10-15). Prin aceasta se menţinea poziţia de cap al familiei în cazul soţului. Dacă soţul anula jurământul în intervalul scurs ulterior zilei întâi, el trebuia să poarte vina ei - adică să aducă jertfa prescrisă sau să sufere consecinţele pedepsei lui Dumnezeu (v. 15).