Datan şi Abiram au refuzat să iasă din corturile lor, când au fost chemaţi de Moise, preferând să-i conteste conducerea. Oamenii aceştia se refereau la o promisiune anterioară (Ex. 3:8), potrivit căreia Dumnezeu avea să-i ducă într-o ţară în care curge lapte şi miere. Când colo, s-au plâns ei pe un ton sarcastic, Moise i-a scos dintr-o ţară în care curgea lapte şi miere (adică Egipt) şi i-a adus într-o ţară în care nu curge lapte şi miere (deşertul).
Ideea care se desprinde din plângerea lor este că, după ce Moise n-a fost în stare să-şi aducă la îndeplinire promisiunea, acum ar fi încercat să ascundă de privirile oamenilor eşecul său şi adevăratele sale intenţii. Dar Moise i-a amintit Domnului că el nu a cerut tribut din partea oamenilor, cum fac de obicei stăpânitorii.