Al doilea act de nemulţumire a avut loc chiar în mijlocul taberei, de data aceasta motivul găsindu-se în sintagma: „adunăturii de oameni care se aflau în mijlocul lor i s-a făcut poftă" împreună cu israeliţii au ieşit din Egipt şi o seamă de necredincioşi. Or, această adunătură a constituit o sursă permanentă de întristare pentru israeliţi, nemulţumirea lor afectându-i şi pe israeliţi şi determinându-i să tânjească de dor după hrana pe care o avuseseră în Egipt, nesocotind şi dispreţuind mana pe care le-a dăruit-o Dumnezeu. Vezi Psalmul 78 versetele 17-33, unde găsim comentariul lui Dumnezeu pe această temă.
Ce ciudat să vedem cum suflete pe care Isus le hrăneşte cu mană de sus îl întristează tu faptele lor rele, păcătuind împotriva iubirii Sale. Dar şi mai mare e mirarea să vedem că Cel de care s-au depărtat ei S-a purtat cu îngăduinţă faţă de ei, în pofida îndărătniciei lor, Spălându-le totuşi păcatele.