A. Consternarea la vestea despre starea în care se afla Ierusalimul
Puţine sunt elementele din acest prim capitol care ar putea constitui o introducere. Nu ni se spun decât două lucruri în legătură cu Neemia: că tatăl său se numea Hacalia şi că el însuşi a fost paharnicul regelui Artaxerxe(s), ocupând o poziţie de mare răspundere. Reacţia sa la vestea privitoare la Ierusalim demonstrează că era un om cu un caracter spiritual. J. Alee Motyer comentează: Asistăm la o perioadă istorică plină de incertitudini, deşi se pare că o bună doză din entuziasmul generat de misiunea lui Ezra a luat o turnură politică sau naţionalistă; entuziasmul acesta a luat amploare, manifestându-se, în consecinţă, prin reclădirea neautorizată a zidurilor Ierusalimului. Unii din duşmanii poporului lui Dumnezeu din zonă au făcut imediat un denunţ la Artaxerxes, care a poruncit suspendarea lucrărilor. La auzul acestei veşti, duşmanii lui Dumnezeu au jubilat, suindu-se la Ierusalim cu mandatul în mână, determinând încetarea lucrării şi chiar dărâmând zidurile cetăţii. Este foarte probabil că acest incident a ajuns la urechile lui Neemia.