Isus S-a minunat de credinţa acestui ne-evreu. Este doar una din două ocazii în care se spune că Isus S-a minunat. Cealaltă este în legătură cu necredinţa iudeilor (Marcu 6:6). El nu găsise o credinţă atât de mare nici printre membrii poporului ales, Israel. Asta L-a determinat să spună că în viitoarea împărăţie Neamurile vor veni în număr mare din toată lumea, pentru a avea părtăşie cu patriarhii poporului evreu, în timp ce fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde vor plânge cu amar şi vor scrâşni din dinţi. Fiii împărăţiei sunt cei care s-au născut iudei, au pretins că-L recunosc pe Isus ca Dumnezeu şi Rege, dar care n-au fost convertiţi cu adevărat niciodată. Principiul se aplică şi astăzi. Mulţi copii care au avut privilegiul de a se fi născut şi a fi fost crescuţi în familii creştine vor pieri în iad pentru că L-au respins pe Cristos, în timp ce sălbaticii din junglă se vor bucura de slava veşnică a cerului, pentru că au crezut în mesajul evangheliei.