Matei descrie răstignirea în termeni simpli şi lipsiţi de încărcătură emotivă. El nu recurge la procedee dramatice, la acel gen de senzaţionalism care constituie apanajul ziaristului, după cum Matei nu se opreşte asupra unor detalii sordide. El se mulţumeşte să redea faptele, aşa cum s-au petrecut: Apoi L-au răstignit. Dar nici eternitatea nu va epuiza sensurile ascunse ale acestor cuvinte.
Cum se profeţise în Psalmul 22:18, soldaţii I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi pentru cămaşa fără cusătură. Aceasta era toată averea Lui. Iată ce spune Denney în această privinţă: „Singura viaţă perfectă care a fost trăită pe acest pământ a fost viaţa Acelui care nu a avut nici o avere, care nu a lăsat nimic decât hainele pe care le-a purtat."