Istoria se referă la un anumit rege care a dorit să încheie conturile sale privitoare la nişte datorii scadente. Un slujitor care îi datora zece mii de talanţi a devenit insolvent, şi astfel stăpânul lui a poruncit ca el şi familia lui să fie vânduţi robi, ca plată pentru achitarea datoriei. Îndurerat, slujitorul l-a implorat pe rege să-l mai păsuiască, promiţând că va achita toată datoria, când va avea posibilitatea.

Asemenea multor datornici, şi omul acesta era incredibil de optimist cu privire la posibilităţile sale de a rambursa datoria, cu o singură condiţie: să i se îngăduie o prelungire (v. 26). Întreg venitul Galileii se ridica doar la 300 de talanţi, iar omul acesta datora 10000 de talanţi! Amănuntul privitor la imensitatea datoriei nu trebuie scăpat, deoarece intenţionat s-a accentuat suma. S-a avut în vedere captarea atenţiei ascultătorilor, prin şocarea lor şi sublinierea uriaşei datorii a omului faţă de Dumnezeu. Martin Luther obişnuit să spună că suntem cu toţii nişte cerşetori înaintea Lui. Nu avem nici o speranţă că vom putea plăti vreodată datoria (din Daily Notes ofthe Scripture Union)

Când stăpânul a văzut atitudinea spăşită a slujitorului său, l-a iertat de întreaga datorie de 10000 de talanţi, într-un gest extraordinar de har, făcându-se o derogare de la cerinţele dreptăţii.