Asta a atras din partea Domnului o mustrare. Doar El venise în lume pentru a muri pentru păcătoşi! Orice lucru sau persoană care încerca să-L împiedice de a-Şi aduce la îndeplinire acest scop contravenea voii lui Dumnezeu. De aceea, El i-a spus lui Petru: „Înapoia Mea, Satano! Tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine, căci gândurile tale nu sunt gânduri ale lui Dumnezeu, ci gânduri ale oamenilor." Spunându-i: „Satano", Domnul nu a afirmat deloc că Petru ar fi fost posedat de demoni sau stăpânit de Satana, ci, pur şi simplu, a lăsat să se înţeleagă că acţiunile şi cuvintele lui Petru erau (în momentul acela) exact cele pe care te aşteptai să le vezi de la Satana (al cărui nume înseamnă (adversarul sau vrăjmaşul). Protestând împotriva Calvarului, Petru a devenit o piedică în calea Mântuitorului.
Toţi creştinii sunt chemaţi să-şi ia crucea şi să-L urmeze pe Domnul Isus, dar atunci când crucea se prefigurează la orizont, un glas lăuntric îţi va şopti: „Doamne fereşte! Salvează-te!" Sau poate că vocea celor dragi din jurul nostru caută să ne îndepărteze de la calea ascultării. În asemenea momente, trebuie să spunem: „înapoia mea, Satano! Tu îmi eşti o piedică."