Domnul Isus le-a amintit criticilor Săi că ei sunt aceia care au călcat porunca lui Dumnezeu, şi nu doar datina bătrânilor. Legea poruncea oamenilor să-şi cinstească părinţii şi chiar să-i sprijine financiar, dacă era nevoie. Dar cărturarii şi fariseii (precum şi mulţi alţii) nu erau dispuşi să-şi cheltuiască banii pentru întreţinerea părinţilor lor bătrâni. Prin urmare, au conceput o datină, care să le dea posibilitatea să scape de responsabilitate. Când erau rugaţi de tatăl sau de mama lor să îi ajute, nu aveau decât să recite cuvintele: „Orice bani disponibili care ar putea fi folosiţi la întreţinerea voastră, au fost consacraţi lui Dumnezeu, ceea ce înseamnă că nu pot să vi-i dau vouă." După ce recitau această formulă, ei se considerau absolviţi de responsabilitatea financiară faţă de părinţii lor. Recurgând la această stratagemă şireată, ei anulau Cuvântul lui Dumnezeu, care le poruncea să aibă grijă de părinţii lor.