F. O femeie dintre Neamuri este binecuvântată pentru credinţa ei (15:21-28)
Isus S-a retras în regiunea Tirului şi Sidonului, pe coasta Mediteranei. După câte ştim, acesta este singurul caz în care Domnul S-a aflat, în timpul lucrării Sale publice, în afara teritoriului iudaic. Aici, în Fenicia, o cananeancă L-a rugat să-i vindece fiica, ce era posedată de demon.
Este important să ne dăm seama că această femeie nu era iudaică, ci provenea dintre Neamuri. Era o descendentă a canaaniţilor, un neam imoral, pe care Dumnezeu îl rânduise să fie eliminat. Prin neascultarea Israelului, unii canaaniţi au supravieţuiţi invadării Canaanului de către Iosua şi astfel femeia aceasta se trăgea din aceşti supravieţuitori. Ca femeie dintre Neamuri (deci neevreică), ea nu se bucura de privilegiile acordate poporului ales pe acest pământ să fie al lui Dumnezeu. Ea era o străina, fără nici o nădejde. Din punct de vedere al poziţiei pe care o ocupa, ea nu putea avea nici o pretenţie de acces la Dumnezeu sau la Mesia.
Ea I s-a adresat lui Isus cu cuvintele Domn şi Fiul lui David - titlu folosit de iudei când se refereau la Mesia. Deşi Isus era, într-adevăr, Fiul lui David, nici o persoană dintre Neamuri nu avea dreptul să-L abordeze de pe această temelie. De aceea nu i-a răspuns Domnul de prima oară.