S-a afirmat adesea că Matei nu urmează evenimentele în ordine cronologică, cel puţin în primele capitole din cartea sa. Dar începând cu capitolul 14 şi continuând până la sfârşit, evenimentele sunt redate, în mare parte, exact în ordinea în care s-au petrecut.
În capitolul 15, se evidenţiază, de asemenea, o structură dispensaţională. Mai întâi, veşnicele certuri şi ciorovăieli ale fariseilor şi cărturarilor (versetele 1-20) anticipează actul respingerii lui Mesia de către Israel. În al doilea rând, credinţa cananitei (versetele 21-28) înfăţişează vestirea evangheliei către Neamuri, în epoca actuală. Şi, în final, vindecarea marilor mulţimi (versetele 29-31) şi hrănirea celor 4000 (versetele 32-3.9) trimit la viitoarea epocă a Mileniului, când vor domni condiţiile de sănătate şi prosperitate.
Cărturarii şi fariseii nu renunţau deloc la eforturile lor de a-L prinde în cursă pe Mântuitorul. O delegaţie a acestora a venit expres de la Ierusalim, acuzându-i pe ucenici de necurăţie, pentru faptul că mâncau fără să se spele pe mâini, încălcând astfel datinile bătrânilor.
Pentru a putea evalua corect acest incident, trebuie să înţelegem mai întâi referirile la ideea de curat şi necurat şi ce înţelegeau fariseii prin spălare. Întreg conceptul de curat şi necurat îşi are originea în Vechiul Testament. Necurăţia de care erau acuzaţi ucenicii era doar o chestiune ceremonială. De pildă, dacă cineva se atingea de un mort sau mânca anumite lucruri, se contamina pe plan ceremonial - cu alte cuvinte, nu mai corespundea din punct de vedere ritualistic pentru a se putea închina lui Dumnezeu, înainte de a se putea apropia din nou de Dumnezeu, legea lui Dumnezeu cerea ca el să se supună unui ritual de curăţire.
Dar bătrânii au adăugat datinile lor la ritualurile de curăţire. Astfel ei insistau ca un iudeu, înainte de a putea mânca, să-şi supună mâinile unui proces minuţios de spălare nu doar a mâinilor; ci şi a braţelor, până la coate. Dacă a fost la piaţă, trebuia să facă o baie ceremonială. Astfel, fariseii i-au criticat pe ucenici, pentru faptul de a nu fi executat toate operaţiile minuţioase implicate în procesul de spălare prescris de datina iudaică.