Matei atrage în mod special atenţia asupra faptului că există trei secţiuni de câte paisprezece generaţii fiecare. Totuşi, comparând textul cu Vechiul Testament, constatăm că anumite nume lipsesc din această listă. De exemplu, între Ioram şi Uzia (v. 8. În versiunea română: „Ozia"), au domnit ca regi Ahazia, Ioas şi Amazia (vezi 2Împăraţi 8-14;2Cronici 21-25).

Genealogiile lui Matei şi Luca par să se întretaie în menţionarea a două nume: Şealtiel (Salatiel) şi Zorobabel (Matei 1:12,13;Luca 3:27). Este ciudat faptul că strămoşii lui Iosif şi ai Mariei fuzionează în aceşti doi oameni, pentru ca apoi să se separe din nou. Dificultatea sporeşte şi mai mult atunci când observăm că ambele evanghelii urmează textul de la Ezra 3:2 când îl citează pe Zorobabel ca fiu al lui Salatiel, în vreme ce 1Cronici 3:19 îl citează ca fiu al lui Pedaia.

O a treia dificultate constă în faptul că Matei enumera douăzeci şi şapte de generaţii de la David la Isus, în vreme ce Luca enumera patruzeci şi două. Chiar dacă evangheliştii subliniază doi arbori genealogici diferiţi, ni se pare ciudată marea deosebire în numărul generaţiilor.

Ce atitudine trebuie să ia cercetătorul Sfintelor Scripturi faţă de aceste dificultăţi şi discrepanţe aparente? Mai întâi, premisa de la care plecăm este că Biblia e Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. Prin urmare, nu poate conţine erori. În al doilea rând, este infinit, pentru că reflectă infinitatea Dumnezeirii. Noi vom putea pricepe adevărurile fundamentale ale Cuvântului, dar nu vom putea pătrunde toate tainele sale. Aşadar, modul în care abordăm aceste dificultăţi ne conduce la concluzia că problema constă mai degrabă în lipsa noastră de cunoaştere, decât în vreo presupusă greşelnicie a Bibliei. Problemele de care ne lovim în lectura Bibliei ar trebui să ne determine să studiem mai asiduu, încercând să găsim răspunsurile. „Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor" (Prov 25:2).

Cercetările atente întreprinse de istorici şi săpăturile arheologice nu au fost în stare să demonstreze că afirmaţiile Bibliei ar fi ne-adevărate. Ceea ce par pentru noi drept dificultăţi şi contradicţii au, în realitate, explicaţii raţionale iar aceste explicaţii sunt pline de semnificaţii şi foloase spirituale.