Ştiind despre ce au discutat în contradictoriu, Isus le-a dat o lecţie de smerenie. El a spus că modul în care poate cineva să fie cel dintâi este să ocupe de bunăvoie locul cel mai umil de slujire şi să trăiască pentru alţii, şi nu pentru el însuşi. Un copilaş a fost aşezat înaintea lor şi îmbrăţişat de Domnul Isus. El a subliniat că bunătatea dovedită în numele Lui faţă de cei mai mici, cei mai puţin recunoscuţi, a fost un act de măreţie. Era ca şi cum bunătatea respectivă era demonstrată faţă de Domnul însuşi, da, chiar faţă de Dumnezeu Tatăl. „O, binecuvântate Doamne Isuse, învăţăturile Tale răscolesc şi demască această inimă carnală a mea. Frânge în mine eul meu şi trăieşte-Ţi astfel viaţa, prin mine!"