Isus a scos imediat în evidenţă ipocrizia unor atari comportări. Oamenii se comportau exact aşa cum prezisese Isaia. Ei mărturiseau cu gura presupusul lor devotament faţă de Domnul, dar, în sinea lor, erau stricaţi. Prin intermediul unor ritualuri complicate, ei se făceau că se închină lui Dumnezeu, dar în realitate înlocuiseră învăţăturile adevărate ale Bibliei cu propriile lor tradiţii, în loc să recunoască în Cuvântul lui Dumnezeu singura autoritate în toate chestiunile care ţin de credinţă şi morală, ei au evitat în întregime sau, prin explicaţii bine ticluite şi datini de provenienţă pur umană, ei s-au eschivat de la ascultarea de poruncile lămurite ale Scripturii.