Subliniem faptul că femeia era o grecoaică, nu o evreică. Evreii, poporul ales al lui Dumnezeu, ocupau un loc privilegiat în ochii lui Dumnezeu. El încheiase cu ei o seamă de legăminte, le încredinţase Scripturile şi locuise cu ei, în tabernacolul din pustiu iar mai târziu în templu. În schimb, Neamurile erau străine de moştenirea Israelului, străine de legămintele făgăduinţei, fără Cristos, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume (Efeseni 2:11,12). Domnul Isus a venit în primul rând pentru poporul Israel. El S-a înfăţişat naţiunii Israel ca Rege al ei. Evanghelia a fost mai întâi propovăduită casei lui Israel. Este important să reţinem acest lucru, pentru a putea înţelege modul în care S-a ocupat Domnul de femeia siro-feniciană. Când ea L-a rugat să scoată demonul din fiica ei, la prima vedere s-ar părea că Domnul a mustrat-o.