C. Adevărata mamă şi adevăraţii fraţi ai Robului
Maria, mama lui Isus, a venit împreună cu fraţii Lui, (atât textul critic grecesc, cel mai vechi, cât şi majoritatea manuscriselor adaugă cuvintele „şi surorile Tale". Negreşit aceasta este versiunea corectă) ca să stea de vorbă cu El. Mulţimea i-a împiedicat să ajungă la El, şi astfel ei I-au trimis vorbă că-L aşteaptă afară. Când I-a spus mesagerul că mama şi fraţii Lui vor să stea de vorbă cu El, El a privit în jur şi a declarat că mama şi fraţii Lui sunt toţi cei ce fac voia lui Dumnezeu.
Mai multe învăţăminte se desprind de aici:
1. Mai întâi de toate, cuvintele Domnului Isus au fost rostite ca o formă de mustrare la adresa mariolatriei sau a închinării la Maria. El nu a dezonorat-o, ca mamă a Lui naturală, ci a spus că relaţia spirituală ocupă un rol superior relaţiilor naturale, de sânge. Pentru Maria este mai important să facă voia lui Dumnezeu, decât să fie mama Lui.
2. În al doilea rând, se infirmă dogma potrivit căreia Maria ar fi rămas permanent fecioară. Isus a avut fraţi. El a fost primul născut dintre copiii Mariei, dar ea a mai avut alţi fii şi fiice, care i s-au născut după aceea (vezi Matei. 13:55;Marcu 6:3;Ioan 2:12;7:3,10;Fapte 1:14;1Corinteni 9:5;Galateni 1:19 şi Psalmul 69:8).
3. Isus a aşezat interesele lui Dumnezeu mai presus de legăturile de rudenie. Urmaşilor Săi El le spune şi astăzi: „Dacă vine cineva la Mine şi nu-şi urăşte tatăl şi mama, soţia şi copiii, fraţii şi surorile, ba chiar şi propria sa viaţă, nu poate fi ucenicul Meu" (Luca 14:26).
4. Textul acesta ne reaminteşte că credincioşii sunt legaţi între ei de legături mai puternice decât cele de rudenie, atunci când acele rude nu sunt mântuite.
5. Şi, în fine, textul subliniază importanţa pe care a acordat-o Isus asupra facerii voii lui Dumnezeu. Mă ridic eu oare la înălţimea chemării? Sunt eu mama sau fratele Său?