Ascultând de porunca Lui, ucenicii au plecat ca nişte torţe aprinse, predicând evanghelia şi câştigând suflete pentru Mântuitorul. Puterea Domnului era cu ei. Semnele promise au însoţit predicarea lor, confirmând cuvântul rostit de ei.
Aici se încheie naraţiunea - în momentul în care Cristos se află în cer, având pe pământ câţiva ucenici ferm angajaţi, purtând pe umeri sarcina evanghelizării lumii şi dăruindu-se cu totul acestei lucrări, ale cărei urmări se resimt până în veşnicie.
Şi nouă, celor din generaţia noastră, ni s-a încredinţa Marea Poruncă. Sarcina noastră este de a duce evanghelia la orice persoană. O treime din toţi oamenii care au trăit vreodată pe acest pământ sunt în viaţă astăzi. Până în anul 2 000, o jumătate din toţi oamenii care au trăit pe pământ vor fi la data aceea în viaţă. În contextul acestei explozii demografice, se ridică noi cerinţe pentru aducerea la îndeplinire a sarcinii de evanghelizare. Dar metoda este aceeaşi: ucenici devotaţi, cu o dragoste nemărginită pentru Cristos, oameni pentru care nici o jertfe nu e prea mare pentru El.
Voia lui Dumnezeu este evanghelizarea lumii. Ce facem noi în această privinţă?