L. Cei doi bănuţi ai văduvei sărace
În contrast izbitor cu avariţia cărturarilor, ni se prezintă aici cazul devotamentului ieşit din comun al unei văduve. Ei devoraseră casele văduvelor; pe când, ea dăduse tot ce avea Domnului. Incidentul demonstrează atotştiinţa Domnului. Urmărindu-i pe cei bogaţi cum depun daruri substanţiale în trezoreria templului, El ştia însă că dărnicia lor nu reprezenta deloc un act de sacrificiu, raportat la averea lor. Ei dădeau din belşugul lor. Ştiind însă şi raptul că cei doi bănuţi ai văduvei reprezentau singurele ei mijloace de întreţinere, Domnul a declarat că ea a dat mai mult decât toţi ceilalţi adunaţi laolaltă. Sub aspect strict monetar, ea dăruise foarte puţin. Dar Domnul cântăreşte dărnicia noastră în funcţie de mobilul care ne-a determinat să dăm, de mijloacele de care dispunem şi de procentajul care ne-a rămas. Asta ar trebui să-i îmbărbăteze mult pe cei care nu dispun de prea multe bunuri materiale, dar sunt animaţi de o mare dorinţă de a-I face daruri.
Uimitoare este uşurinţa cu care aprobăm gestul văduvei, acceptând verdictul Domnului, fără însă ca şi noi să procedăm ca ea! Dacă am crede cu adevărat în ceea ce afirmăm că credem, i-am urma negreşit exemplul. Darul ei a exprimat convingerea profundă care sălăşluia în inima ei că toate lucrurile aparţin Domnului, că El este mai de preţ decât toate celelalte şi că El trebuie să dispună de toate lucrurile. Mulţi creştini din vremea noastră ar fi criticat-o pe văduva din această relatare, pentru lipsa ei de prevedere cu privire la viitor. După unii, ea ar fi fost nechibzuită, căci nu se îngrijea de ziua de mâine. Ea exemplifica însă pilda desăvârşită a vieţii de credinţă, turnând tot ce avea în folosul lucrării lui Dumnezeu pentru ziua de azi, iar cu privire la viitor, lăsându-L pe Dumnezeu să se îngrijească de acesta! Oare nu făgăduise El că va avea grijă de cei care caută mai întâi de toate împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui (Matei 6:33)?
Veţi spune că sunt învăţături prea radicale sau revoluţionare. Dar dacă nu vom vedea în învăţăturile lui Cristos aspectul lor radical şi revoluţionar, nu vom prinde miezul lucrării Sale.