De îndată ce a ieşit din apă, a văzut cerurile deschise şi pe Duhul coborând asupra Sa în chip de porumbel. Şi din cer s-a auzit glasul lui Dumnezeu, care a confirmat că Isus este Fiul Său preaiubit.
Nu a existat nici un moment în viaţa lui Isus în care El să nu fi fost umplut cu Duhul Sfânt. Dar acum Duhul Sfânt a venit asupra Sa, ungându-L pentru slujire şi dotându-L cu putere. Era o misiune specială a Duhului, pregătitoare pentru cei trei ani de slujire care aveau să urmeze. Puterea Duhului Sfânt este indispensabilă. Oricât de educat, talentat sau înzestrat ar fi cineva, dacă nu are acea calitate tainică pe care o numim „ungerea", slujirea sa este lipsită de viaţă şi eficacitate. Prin urmare, trebuie să ne punem această întrebare de căpetenie: „Am cunoscut eu experienţa Duhului Sfânt? M-a umplut El cu putere, în vederea slujirii pentru Domnul?"