El nu este doar Păzitorul şi Desăvârşitorul - El mai este şi Dumnezeu Mântuitorul nostru. Este o minune faptul că pe Dumnezeu îl interesează atât de mult fiinţa noastră încât a devenit şi Mântuitorul nostru, în sensul că a conceput planul prin care suntem mântuiţi şi ne-a asigurat pe Fiul Său fără păcat ca Miel de Jertfă.
Singurului înţelept - în ultimă instanţă, orice înţelepciune vine de la Dumnezeu (Iacov 1:5). Înţelepciunea noastră derivă din fântâna de înţelepciune: Dumnezeu, singurul înţelept.
După cum se va vedea dintr-o citire constantă a notelor textuale din Noul Testament în versiunea NKJV, textul critic - în mare măsură alexandrin - are tendinţa de a fi mai scurt „de a o omite" decât textul tradiţional şi cel majoritar. De unde rezultă că, atunci când adaugă ceva este un fapt deosebit de interesant. În versetul 25, se fac trei adaosuri, aşa încât avem varianta:
Singurului Dumnezeu Mântuitorul nostru,
Prin Isus Cristos Domnul nostru,
Să-I fie gloria şi maiestatea,
Stăpânirea şi puterea,
Înainte tot timpul" etc.
Dar se omite totuşi cuvântul înţelept. Poate că această benedicţie a lui Iuda, populară în toate timpurile, a fost recitată în această formă mai lungă în bisericile egiptene.
Dacă închinarea (worship, în engleza veche: „worth-ship") înseamnă a-i atribui lui Dumnezeu acele atribute de care este vrednic, va fi slavă, măreţie, putere şi stăpânire.
Slavă - onoarea supremă ce I se cuvine Lui pentru tot ce este şi tot ce a făcut pentru noi.
Măreţie (maiestate) - demnitatea şi splendoarea pe care le merită El ca Monarh Suprem al universului.
Stăpânire - domnia fără drept de apel pe care o deţine El este a Lui prin drept suveran.
Şi puterea sau autoritatea - tăria şi prerogativa de a conduce peste tot şi peste toţi cei ce au fost creaţi de mâna Sa.
El a fost vrednic de aceste laude în trecut, El este vrednic în prezent şi va fi vrednic în toată veşnicia. Apostaţii şi învăţătorii falşi n-au decât să încerce să-L deposedeze de slavă, să-I ştirbească maiestatea, să murmure împotriva stăpânirii Lui şi să încerce să I se pună de-a curmezişul puterii Lui. Dar toţi credincioşii adevăraţi îşi găsesc împlinirea supremă şi bucuria în proslăvirea Lui, mai înainte de toţi vecii şi acum şi în veci! Amin.