Apoi sunt aceia care se află în buza prăpăstiei, gata de a cădea în flăcările apostaziei. Pe aceştia trebuie să-i salvăm prin avertismente puternice şi hotărâte, însoţite de îndrumări, urând până şi cămaşa întinată de carne. În Vechiul Testament îmbrăcămintea unui lepros era contaminată, trebuind să fie arsă (Levetic 13:47-52). Astăzi, când avem de a face cu oameni care au căzut în păcate sexuale, trebuie să ne aducem aminte că obiectele materiale, cum sunt îmbrăcămintea, de pildă, adesea excită pasiunile. Când vedem sau pipăim aceste lucruri, se formează în mintea noastră asociaţii cu anumite păcate. Prin urmare, când avem de a face cu oameni care au fost întinaţi, trebuie să avem grijă să evităm orice s-ar putea dovedi o ispită în. propria noastră viaţă. Un autor necunoscut a exprimat acest gând în felul următor:
„Hainele care aparţin unui om poartă în ele asociaţia şi contaminarea păcatului, contagiunea râului. Tot ce este asociat cu o viaţă de păcat trebuie aruncat afară din viaţa noastră, renunţând definitiv la ele, dacă dorim să fim la adăpost de infecţia şi contagiunea acestei maladii distrugătoare de suflete.”
J. B. Mayor ne avertizează: „Deşi creştinul are datoria de a avea milă şi de a se ruga pentru păcătos, el trebuie să privească cu scârbă tot ceea ce poartă urmele păcatului."