Dumnezeu doreşte postul care să fie însoţit de dezlegarea lanţurilor răutăţii, de ridicarea jugului de pe grumazul celor asupriţi, de hrănirea celor flămânzi, de asigurarea unui adăpost pentru cei săraci, de îmbrăcarea celor goi şi de ajutorarea semenului nevoiaş. Cei care astfel practică dreptatea socială vor avea negreşit parte de călăuzire, însănătoşire şi escortă ocrotitoare. „Dreptatea ta" poate însemna fie sus-menţionatele fapte de mărinimie, fie neprihănirea lui Dumnezeu, care este atribuită celor ce cred. Se cuvine să cităm aici parafrazarea versetelor 5-8 aşa cum apar ele în Psaltirea Scoţiană:
Fie ca cei ce simt povara asupririi de îndurarea ta plină de tandreţe sa aibă parte:
Şi fie ca cei neajutoraţi şi fără adăpost să beneficieze de grija ta deosebită.
Du-te şi urează-i orfanului flămând binecuvântarea belşugului tău;
Invită-l înăuntru pe străinul de la poarta ta şi oferă-i un loc de odihnă.
Iar cel ce lâncezeşte în gerul de afara dă-i prilejul să se încălzească şi să se îmbrace cu haine călduroase;
Asumă-ţi fericita sarcină de a însenina fruntea celui amărât.
Atunci ca zorii strălucitori, în pace şi bucurie, vor fi zilele tale;
Iar slava de la Domnul din înălţime căile tale toate ţi le va lumina.