Domnul a dat dispoziţie ca doisprezece bărbaţi (câte unu din fiecare trib) să ia câte o piatră de fiecare din albia Iordanului cu care să înalţe un semn de aducere aminte despre locul unde Israel şi-a aşezat prima oară tabăra la vest de Iordan, în consecinţă, monumentul memorial a fost înălţat la Ghilgal, ca amintire permanentă pentru generaţiile viitoare despre felul cum a oprit Dumnezeu în chip miraculos apa Iordanului, pentru ca israeliţii sa treacă pe uscat de cealaltă parte a râului.

Triburile care au primit moştenirea la est de Iordan - Ruben, Gad şi jumătate din tribul lui Manase - au trimis soldaţi înarmaţi să-şi ajute fraţii să ocupe ţara Canaanului. Deşi efectivele totale ale celor două triburi şi jumătate au fost de peste 100.000 de bărbaţi (vezi Numeri 26), numai patruzeci de mii au traversat Iordanul; restul luptătorilor au rămas la est de Iordan, probabil pentru a asigura paza teritoriului lor şi a-şi proteja familiile. După ce toţi oamenii au trecut de cealaltă parte, inclusiv bărbaţii din cele două triburi şi jumătate, şi după ce au fost luate douăsprezece pietre din Iordan, Iosua a aşezat douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, pe locul în care stăteau preoţii. Apoi de îndată ce preoţii au mărşăluit pe malul de vest cu chivotul legământului, apele Iordanului au început să curgă din nou, la nivelul de revărsare peste maluri.

Pietrele din albia râului ne amintesc despre identificarea cu Cristos în moarte. Cele de pe malul de vest ne vorbesc despre identificarea cu Cristos în înviere.

Prin oprirea apelor Iordanului, Domnul l-a înălţat pe Iosua înaintea întregului Israel cum îl înălţase anterior pe Moise. Până în acest punct, Iosua fusese un slujitor, slujind în smerenie la umbra lui Moise, învăţând căile lui Dumnezeu. Acum a sosit timpul înălţării lui, întrucât „cine se smereşte va fi înălţat" (Luca 14:11).

Poporul a traversat Iordanul în ziua a zecea a lunii întâi, cu numai cinci zile înainte de a se fi împlinit exact patruzeci de ani de la Exodul din Egipt, având suficient timp să pregătească Paştele (Exod 12:2, 3).