Mântuitorul Şi-a dat seama că El mai avea vreo trei ani de lucrare publică până când va fi răstignit. Fiecare clipă din acel interval trebuia folosită la maximum în slujba lui Dumnezeu, lucrând pentru El. Iată un om care se născuse orb. Domnul Isus trebuia să facă minunea de vindecare a orbului, chiar dacă era ziua de sabat, căci în curând avea să se sfârşească timpul lucrării Sale publice, când nu va mai fi pe pământ. Găsim aici o gravă atenţionare la adresa tuturor credincioşilor, că „ziua" vieţii lor se scurge cu repeziciune şi că vine noaptea, când niciodată nu-L vom mai putea sluji pe Domnul pe acest pământ. Prin urmare, să ne străduim să folosim timpul pe care ni l-a dăruit El, slujindu-L cu scumpătate.