În contrast cu mana, Domnul Isus S-a numit pe Sine pâinea care se coboară din cer. Dacă mănâncă cineva această pâine, nu mai moare. Asta nu înseamnă că nu va muri fizic, ci că va avea viaţă veşnică în cer. Chiar dacă ar muri fizic, trupul lui va fi înviat în ziua de pe urmă şi persoana respectivă va petrece veşnicia cu Domnul.

În versetul acesta şi cele ce urmează, Domnul Isus Se referă de mai multe ori la oameni care mănâncă din El. Ce înseamnă aceasta? Să însemne oare că oamenii trebuie să mănânce din El în chip fizic, literal? Evident ideea depăşeşte domeniul posibilului, fiind, în acelaşi timp total respingătoare. Unii cred însă că Domnul S-ar fi referit la faptul că, în cadrul Cinei Domnului ar trebui să ne hrănim din El, că, în chip miraculos şi tainic, pâinea şi vinul sunt transformate în trupul şi sângele lui Cristos şi că, pentru a putea fi mântuiţi, trebuie să ne împărtăşim din aceste elemente. Dar nu asta a spus Isus. Contextul arată clar că a mânca din El înseamnă a crede în El. Când ne punem încrederea în Domnul Isus Cristos, ca Mântuitor al nostru, ni-L însuşim prin credinţă. Ne împărtăşim din binefacerile Persoanei şi lucrării Lui. După cum a spus Augustin: „Crede şi ai mâncat."