Ce grijă are Domnul până şi de cele mai mici amănunte! Dacă Isus ar fi fost un om obişnuit, dacă ar fi fost doar om, niciodată nu i-ar fi trecut poate prin minte să se ocupe de firimiturile care au rămas. Oricine care poate hrăni cinci mii, în mod normal, nu se mai gândeşte la câteva firimituri rămase! Dar Isus este Dumnezeu şi Dumnezeu nu face risipă nici în belşugul Său. El vrea ca noi să nu risipim lucrurile preţioase pe care ni le-a încredinţat. De aceea, El are grijă să dea instrucţiuni ca resturile de mâncare rămase să fie adunate, aşa încât nimic să nu se piardă.
Mulţi oameni au încercat să găsească o explicaţie naturală a acestei minuni, care să elimine elementul miraculos. Astfel, susţin aceştia, când au văzut oamenii că băieţaşul îi dă lui Isus cele cinci pâini şi doi peşti, şi-au dat seama cât de egoişti sunt şi s-au hotărât pe loc să-şi deschidă fiecare traista cu merinde, împărţindu-le cu semenii lor. În felul acesta, bucatele s-au ajuns la fiecare. Numai că această explicaţie nu corespunde realităţii, aşa cum vom vedea din faptele consemnate în versetul următor.