Isus Şi-a găsit bucuria deplină în comuniune cu Dumnezeu Tatăl Său. El a dorit ca ucenicii Săi să aibă acea bucurie care decurge din bizuirea pe El. El a dorit ca bucuria Lui să fie şi bucuria lor. Conceptul omenesc de bucurie este ca omul să fie cât mai fericit cu putinţă, fără ca Dumnezeu să fie inclus în viaţa sa. Domnul ne învaţă însă că adevărata bucurie provine din includerea tot mai stăruitoare a lui Dumnezeu în viaţa cuiva. „Pentru ca bucuria voastră să fie deplină," sau „împlinită." Bucuria lor avea să fie împlinită prin rămânerea în Cristos şi prin păzirea poruncilor Sale. Mulţi au folosit versetul 15 din acest capitol ca temei pentru a răspândi îndoială cu privire la siguranţa credinciosului şi au recurs la versetele anterioare pentru a arăta că e posibil, după ei, ca o oaie a lui Cristos să se poată pierde, până la urmă. Dar planul Domnului nu a fost ca: „îndoielile voastre să fie depline", ci ca „bucuria voastră să fie deplină."