Isus le-a poruncit celor ce priveau scena să ia piatra de la gura mormântului. El putea face singur acest lucru, rostind doar un cuvânt, dar Dumnezeu nu îndeplineşte pentru oameni acele lucruri pe care ei înşişi le pot înfăptui.
Marta şi-a exprimat groaza la gândul că mormântul va fi deschis. Ea şi-a dat seama că trupul fratelui ei se afla în mormânt de patru zile şi s-a temut că a început să se descompună. Se pare că nu s-a făcut nici o încercare de a îmbălsăma trupul lui Lazăr. Probabil a fost îngropat chiar în ziua în care a murit, conform obiceiului din partea locului. Faptul că Lazăr era în mormânt de patru zile este foarte important. Nu exista astfel nici o posibilitate ca el doar să fi adormit sau să fi leşinat. Toţi iudeii ştiau că este mort. Învierea lui nu poate fi explicată decât ca un miracol.