În capitolul 1, profetul primeşte misiunea. Cunoscut de Yahve înainte de a se naşte, el este pus de Yahvve să poarte Cuvântul înaintea naţiunilor. Dar, la intrarea în slujbă, Ieremia s-a arătat temător, aşa că Yahve l-a încurajat, asigurându-l că avea să fie cu el. El i-a pus cuvinte în gură şi l-a pus profet al naţiunilor ca să dezrădăcineze şi ca să planteze. I-au fost date două viziuni care rezumau misiunea lui profetică şi anunţau că în curând Ierusalimul avea să fie călcat de popoarele din nord. În aceste împrejurări, Ieremia este în prezenţa unui popor răzvrătit, din partea căruia se poate aştepta la împotrivire. Şi totuşi el avea să le vestească totul, iar Yahve, pentru a-l stimula şi mai bine pe profet, la încurajări adaugă şi o ameninţare în caz de neascultare, şi anume aceea că, dacă ar fi fost să dea înapoi de teama vrăjmaşilor, atunci Yahve însuşi avea să-l facă să se înspăimânte. Dar a adăugat că El va fi cu el dacă Ieremia va împlini misiunea care i-a fost încredinţată. Versetele 6-8 şi 17-18 arată duhul temător aş profetului, pe care Yahve a trebuit să-l întărească