Versetul 24 - Este astfel evident „că omul este îndreptăţit din fapte şi nu numai din credinţă”. Este la fel de clar că apostolul nu vorbeşte de îndreptăţirea înaintea lui Dumnezeu, prin ispăşirea de păcate, ci de îndreptăţirea vizibilă de către oameni.
Apostolul Pavel vorbeşte de prima şi declară: „Dacă Avraam a fost îndreptăţit pe principiul faptelor, are cu ce se lăuda, dar nu faţă de Dumnezeu”. Iacov vorbeşte de a doua şi întreabă: „Avraam, tatăl nostru, n-a fost el îndreptăţit din fapte?” Prin urmare, el a fost numit „Prieten al lui Dumnezeu”, şi nu era acesta un titlu de glorie?