Versetele 9-11 - Am putea de asemenea să căutăm un mijloc de scăpare din încercări în situaţia noastră socială sau în avere. Ca şi credincioşi ar trebui să ne bucurăm că poziţia noastră înaintea lui Dumnezeu nu depinde în nici un mod de rangul nostru social în această lume.
Fratele dintr-o stare de jos are de ce să se bucure deoarece creştinismul l-a ridicat la o nouă poziţie spirituală infinit superioară întregii glorii pe care o poate oferi această lume. El are parte cu Hristos şi ai Săi în timpul prezent; va avea parte de gloria lui Hristos în lumea viitoare. Să ne amintim că Dumnezeu a ales „pe cei săraci în ce priveşte lumea, bogaţi în credinţă şi moştenitori ai împărăţiei pe care a promis-o celor care Îl iubesc”.
Bogaţii la rândul lor au de ce se bucura în smerirea lor. Averile lor pământeşti şi onorurile omeneşti au încetat să aibă influenţă asupra lor acum că au parte de bogăţiile de nepătruns ale lui Hristos. Comparate cu Hristos şi gloria Lui, deosebirile şi bogăţiile acestei lumi nu sunt decât flori care se vestejesc şi pier. Apostolul Pavel, după ce L-a găsit pe Hristos în glorie, priveşte toate aceste avantaje pământeşti ca o pierdere; mai mult, le consideră ca pe nişte gunoaie. Creştinul care se laudă cu naşterea şi poziţia lui socială se laudă cu ceea ce apostolul, în ce îl privea, acoperă cu dispreţ. Cineva a zis: „Lumea va trece, şi duhul acestei lumi a murit în inima creştinului duhovnicesc. Cel care ia locul cel mai de jos va fi mare în împărăţia lui Dumnezeu”.
Uniţi prin legăturile dragostei divine, săracul şi bogatul pot să lase în urmă tot ce priveşte poziţia în lume şi averile pământeşti, pentru a se bucura împreună de lucrurile care se leagă de această preţioasă comuniune la care şi unul şi celălalt sunt chemaţi, „comuniunea cu Fiul Său Isus Hristos” (1. Corinteni 1:9 ).