Ba mai mult: Dumnezeu destăinuieşte lui Avraam gândurile Sale cu privire la Sodoma; căci, cu toate că Sodoma nul privea personal pe Avraam, era totuşi destul de aproape de Dumnezeu ca să fie pus în cunoştinţă cu gândurile Lui în privinţa acestui oraş. Dacă dorim să cunoaştem gândurile lui Dumnezeu cu privire la acest veac rău, trebuie să fim cu totul despărţiţi de acest veac. Cu cât ne vom ţinea mai aproape de Dumnezeu, cu cât vom fi mai supuşi cuvântului Său, cu atât mai mult îi vom cunoaşte gândurile în toate privinţele. N-avem nevoie să cercetăm ziarele ca să ştim ce seva întâmpla în lume: Scriptura ne destăinuieşte tot ce trebuie ştiut. Ea ne dă toate ştirile privitoare la firea, mersul şi soarta acestei lumi. Dimpotrivă, dacă alergăm la oamenii din lume ca să ne dea ştiri despre aceste lucruri, Satana o să-i întrebuinţeze, poate, ca să ne amăgească şi să ne arunce praf în ochi. Dacă Avraam s-ar fi dus la Sodoma să vadă cele ce se petreceau acolo; dacă s-ar fi îndreptat către vreunul din fruntaşii ei cei mai deştepţi ca să afle ce credea el despre starea lucrurilor din Sodoma şi despre soarta ei — ce răspuns ar fi dat lui Avraam? Neapărat i-ar fi atras luarea aminte asupra muncii ce se desfăşura pe câmpiile mănoase, asupra măreţiei clădirilor, ca şi asupra nemărginitelor bogaţii ale ţării. I s-ar fi arătat apoi lui Avraam mulţimea vânzătorilor şi a cumpărătorilor, care zideau, sădeau, mâncau, beau, se însurau si se măritau. Oamenii din Sodoma nici nu visau de o judecată; iar dacă cineva le-ar fi vorbit de aşa ceva, pe buzele lor ar fi văzut râsul necredinţei. Nu la Sodoma trebuia să se duca, fireşte, acela care dorea sa afle soarta Sodomei. Nu, ci „locul unde Avraam stătuse înaintea lui Dumnezeu” (verset 19-21) era singurul loc de unde se putea căpăta o privire, în adevăr dumnezeiască, asupra Sodomei. Acolo, Avraam stătea mai pe sus de toţi norii îngrămădiţi asupra Sodomei. Acolo, în seninătatea şi în tihna stării de faţă a lui Dumnezeu, totul se lămurise pentru el prin chiar descoperire dumnezeiască. Dar cum s-a folosit Avraam de descoperirile lui Dumnezeu şi de starea fericită în care se afla? Ce făcea el în vremea asta? Se ruga lui Dumnezeu pentru alţii. Avraam putea foarte bine să mijlocească pentru cei care erau amestecaţi cu poporul stricat al Sodomei şi care erau în primejdie să fie înghiţiţi în aceeaşi judecată ca oraşul vinovat.