„Cuş a născut şi pe Nimrod; el este acela care a început să fie puternic pe pământ. El a fost un viteaz vânător înaintea Domnului; iată de ce se zice: „Ca Nimrod viteaz vânător înaintea Domnului. El a domnit la început peste Babel şi Erec, Acad şi Calne, în ţara Şinear” (verset 8-10). Iată firea întemeietorului Babilonului. A fost „puternic pe pământ”, – „un viteaz vânător înaintea lui Dumnezeu” şi firea Babilonului, de la un capăt la altul al Scripturii, se potriveşte de minune cu obârşia sa. Întotdeauna, Babilonul e învederat ca o puternică înrâurire pe pământ, împotrivindu-se tuturor celor cereşti. Şi numai atunci când e cu desăvârşire doborât, se aude în cer din mijlocul oştirilor cereşti, strigătul: „Aliluia, Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a început să împărăţească” (Apoc. 19. 6). Atunci se sfârşeşte Babilonul: toată puterea şi mărirea lui, toată mândria şi bogăţiile lui, toata strălucirea lui şi puternicele lui ademeniri, împreună cu întinsa lui înrâurire, vor fi nimicite pentru totdeauna.