Se pare că galatenii uitaseră recunoştinţa ce i-o arătaseră lui Pavel, când le-a vestit prima oară evanghelia. Dar el li se adresează cu apelativul „Fraţi", în pofida eşecurilor lor şi a temerilor nutrite de el cu privire la ei. Pavel fusese iudeu sub lege. Acum, în Cristos, el era eliberat de lege, liber în Cristos. Prin urmare, el spune: „Deveniţi ca mine - izbăviţi de lege şi ne mai trăind sub ea." Galatenii ne-evrei nu fuseseră niciodată sub lege şi nici acum nu se aflau sub lege. Astfel apostolul spune: „Am devenit ca voi. Eu, care am fost un iudeu, acum mă bucur de aceeaşi libertate faţă de lege ce v-a caracterizat din totdeauna pe voi, Neamurilor."
Nu mi-aţi făcut nici o nedreptate. Nu se poate stabili ce a vrut Pavel să spună aici. Poate vrea să spună că nu se simţea personal nedreptăţit de modul în care s-au purtat faţă de el. Faptul că s-au îndepărtat de el, alăturându-se învăţătorilor falşi, nu era atât de mult o lovitură personală, la adresa apostolului, cât împotriva adevărului lui Dumnezeu şi astfel o lovitură împotriva lor înşişi.