Legea nu le cere oamenilor să creadă. Nici măcar nu le cere oamenilor să încerce să păzească poruncile. Ea pretinde ascultare totală, strictă şi desăvârşită, aşa cum se arată clar în Levitic. Este contrară principiului credinţei. Legea spune: „Fă şi vei trăi." Credinţa spune: „Crede şi vei trăi." Prin urmare, argumentul lui Pavel este următorul: Cel drept va trăi prin credinţă. Dar cel ce e sub lege nu trăieşte prin credinţă. Prin urmare, el nu este drept înaintea lui Dumnezeu. Când spune Pavel: „Acela care va face aceste lucruri va trăi prin ele" el enunţă o axiomă teoretică sau un ideal care este însă imposibil de atins.