Pavel pare să recurgă aici la ironie. Oare nu trăda comportamentului lui Petru o dependenţă de convingerea că iudeii erau superiori iar Neamurile vrednice de dispreţ? De la Petru s-ar fi aşteptat mai mult, întrucât Dumnezeu îl învăţase înaintea convertirii ne-evreului Corneliu să nu-l numească pe nici un om necurat sau ordinar (Fapte 10 şi 11:1-18).