Exemplul lui Petru a fost urmat curând de alţii, între care şi Barnaba, colaboratorul preţuit al lui Pavel. Dându-şi seama de gravitatea acestei acţiuni, Pavel l-a mustrat fără menajamente pe Petru pentru făţărnicia lui, în versetele 14-21 (punctuaţia - inclusiv semnele citării - face parte din intervenţia editorului. Unii comentatori pun aici semnele sfârşitului citatului, considerând versetele 15-21 drept explicaţia ulterioară a lui Pavel privitor la ceea ce i-a spus lui Petru).