Pe baza minunatei nădejdi pe care a aşezat-o apostolul înaintea minţilor credincioşilor în versetul anterior, el îi îndeamnă acum să rămână tari în Domnul. Versetul acesta este plin de nume pline de drăgălăşenie la adresa credincioşilor. Mai întâi, Pavel îi numeşte fraţi. Dar nu numai fraţi, ci preaiubiţii lui fraţi. Apoi adaugă că îi este dor de ei, adică doreşte să fie din nou în mijlocul lor. în continuare îi numeşte cununa şi bucuria lui. Negreşit el vrea să spună că sunt bucuria lui în prezent şi că vor fi cununa lui la Scaunul de judecată al lui Cristos. În cele din urmă, el încheie versetul cu cuvântul: preaiubiţilor. Apostolul avea într-adevăr o mare iubire pentru oameni şi negreşit acesta este unul din secretele eficienţei sale în lucrarea Domnului.