Sfinţii îl trimiseseră pe Epafrodit să-i fie de ajutor lui Pavel - ceea ce a însemnat efectuarea unui drum de 126 km. În consecinţă, solul credincios s-a bolnăvit foarte tare, fiind pe moarte. El s-a îngrijorat foarte mult, nu atât pentru el însuşi, cât la gândul că sfinţii ar putea afla, reproşându-şi astfel că l-au trimis într-o călătorie atât de primejdioasă. Negreşit în Epafrodit vedem „o inimă altruistă prin excelenţă."
Mulţi creştini au obiceiul neinspirat de a discuta la nesfârşit despre bolile şi operaţiile prin care au trecut. De cele mai multe ori acest lucru e un simptom al a unor păcate ce ţin de manifestările eului: compătimire de sine, preocupare de sine şi afişare de sine!