Acum Pavel abordează scopul primordial care l-a determinat să redacteze această scrisoare: necesitatea de a mijloci pentru Onisim. Să vedem însă cum abordează Pavel acest subiect delicat: Ca apostol ar fi putut foarte bine să-i spună lui Filimon: „Fratele meu, ca credincios ai datoria de a-l ierta şi reprimi pe acest fugar, drept care te rog să faci întocmai." Pavel i-ar fi putut porunci să facă acest lucru şi negreşit Filimon s-ar fi conformat. Dar în cazul acesta biruinţa nu ar fi fost deplină.