Acei evrei credincioşi care s-au opus idolatriei au fost pecetluiţi printr-un semn pe frunţile lor, ca să nu fie ucişi. Cum reacţionăm noi dacă unii nu-L urmează pe Domnul? Ne vom uni oare cu ei? Ne vom lăsa influenţaţi de ei? Îi vom justifica? Vom fi nepăsători? Aceşti credincioşi - bărbaţi şi femei - suspinau şi plângeau; reacţia aceasta a demonstrat ce era în inima lor şi i-a păzit de judecată.
Semnul de pe frunte a fost ultima literă din alfabetul ebraic (tau), despre care rabinii spun că ar reprezenta completeţea. Este în acelaşi timp şi prima literă din tom (legea). Feinberg observă o „remarcabilă asemănare între ceea ce se spune aici şi la Apocalipsa 7:1-3. El adaugă o paralelă fascinantă din vremurile mult mai apropiate de epoca noastră:
Tălmacii creştini au văzut aici o aluzie profetică la semnul crucii. În manuscrisul anterior ultima literă a alfabetului ebraic (taw) avea forma unei cruci. Desigur Ezechiel nu putea să se fi gândit la simbolismul creştin, după cum acest pasaj nu este o prezicere directă a crucii lui Cristos. Totuşi trebuie subliniat că avem de a face cu o remarcabilă coincidenţă.