I. Strămutarea norului de slavă pe Muntele Măslinilor
La sfârşitul capitolului, norul de slavă se ridică din cetate şi se deplasează pe Muntele Măslinilor, în partea de răsărit a Ierusalimului. George Williams comentează pe această temă:
S-a retras, dar nu de bunăvoie. Tronul său era Locul Preasfânt, 8:4; apoi s-a retras la pragul templului, 9:3; apoi deasupra pragului, 10:4; apoi s-a retras la Poarta de Răsărit, 10:19; şi, în fine, pe muntele din partea de răsărit a cetăţii, 11:23. Astfel Dumnezeul Israelului, în iubirea Sa ce nu se stinsese încă, Şi-a părăsit cetatea şi templul, nemairevenind decât în 43:2 (eveniment plasat în viitor).