Putem spune că dacă nu s-ar fi făcut totul după izvodul arătat pe munte, n-am fi citit apoi: „Atunci norul a acoperit cortul întâlnirii şi slava Domnului a umplut cortul”. Moise nu putea să intre în cortul întâlnirii, pentru că norul stătea deasupra lui şi slava Domnului umplea cortul”. (Cap. 40. 34, 35). Cortul era în toate privinţele după izvodul arătat pe munte şi de aceea a putut fi umplut de slava dumnezeiască.
Câtă învăţătură se cuprinde în aceste cuvinte. Totdeauna noi suntem porniţi să privim Cuvântul lui Dumnezeu ca nefiind de ajuns pentru cele mai mici amănunte, când e vorba de închinarea dumnezeiască şi slujba Domnului. Aceasta este o mare greşeală, care s-a dovedit ca cel mai rodnic izvor de rele şi rătăciri în Biserica de nume. Cuvântul lui Dumnezeu este de ajuns pentru orice, fie că e vorba de mântuirea personală, sau de mersul şi purtarea creştinismului, fie de rânduiala şi mersul adunării lui Dumnezeu. „Toată Scriptura este Insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru că omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună” (2 Tim. 3. 16. 17). Iată totul. Dacă Cuvântul lui Dumnezeu poate să facă pe cineva cu totul destoinic pentru orice lucrare bună, urmează că tot ce nu se găseşte în filele acestui Cuvânt nu poate fi ceva bun. Şi, de altă parte, să nu uităm că slava dumnezeiască nu poate merge împreună cu ceea ce nu este potrivit cu izvorul dumnezeiesc.
Iubite cititor, am călătorit împreună prin această carte minunată. Am avut ceva folos din toată truda noastră. Am încrederea că am prins ceva gânduri noi şi întăritoare despre Domnul Isus şi despre jertfa Lui. Toate, se înţelege, sunt slabe faţă de gândurile lui Dumnezeu cuprinse în această carte. E o mare fericire să ştim că, prin harul Lui, suntem pe drumul care duce la slava aceea unde vom cunoaşte aşa cum am fost cunoscuţi şi noi de El, care este începutul şi sfârşitul căilor lui Dumnezeu, fie în facerea lumii, în pronia dumnezeiască, sau în răscumpărare. În mâinile Lui, te încredinţez cu trup, suflet şi duh. Dea Domnul să cunoşti fericirea de a avea o parte în Hristos şi să fii păstrat într-o aşteptare răbdătoare pentru venirea lui slăvită! Amin.