Să cercetăm puţin capitolul 29. Am văzut până acum că Aaron şi fiii lui înfăţişează pe Hristos şi Biserica; dar aici Dumnezeu dă lui Aaron întâietatea: „Să aduci apoi pe Aaron şi pe fiii lui la uşa cortului întâlnirii, şi să-i speli cu apă” (verset 4). Spălarea cu apă făcea ca Aaron să înfăţişeze ce este Hristos prin el însuşi, adică sfânt. Biserica este sfântă ca urmare a unirii ei cu Hristos într-o viaţă de înviere; Hristos este dovada desăvârşită a stării în care se află Biserica înaintea lui Dumnezeu. Slujba spălării cu apă înfăţişează lucrarea Cuvântului lui Dumnezeu (Vezi Efes. 5. 26). „Şi Eu însumi Mă sfinţesc pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi prin adevăr! (Ioan 17, 19). El însuşi se sfinţeşte pentru Dumnezeu în puterea unei ascultări depline, fiind, ca om, călăuzit în totul de Cuvântul lui Dumnezeu, prin Duhul cel veşnic; astfel ca, cei ce sunt ai Lui, să fie cu totul sfinţiţi prin puterea neprihănită a adevărului.