Tunica ţesută era o haină lungă de in pe care marele preot o purta sub mantia albastră. Aceasta avea eşarfă ţesută. Fiii lui Aaron purtau tunici simple de culoare albă, eşarfe şi scufii, pentru slavă şi podoabă (v. 40). Iar ca îmbrăcăminte de corp ei purtau pantaloni de in. Ei erau îmbrăcaţi din cap până în picioare, dar nu purtau încălţăminte în picioare, deoarece stăteau pe teren sfânt când slujeau Domnului (3:5). Termenul tradus în versetul 41 prin verbul „a consacra" („a sfinţi", în română) înseamnă, textual: a umple mâna (adică a o umple cu ofrande).