7. Legi privitoare la cuceriri militare
Aici Dumnezeu a promis că va trimite un înger (adică chiar Domnul însuşi) înaintea israeliţilor, ca să-i conducă în Pământul Făgăduinţei şi să izgonească locuitorii păgâni. Dacă israeliţii se vor feri de idolatrie şi vor asculta de Domnul, El va înfăptui lucrări măreţe pentru ei. Iată ce scrie Henry cu privire la avertismentul împotriva neascultării:
”Bine am face să luăm aminte la îndemnul de a nu-l provoca pe protectorul şi binefăcătorul nostru, deoarece dacă va fi luată de la noi apărarea şi se vor opri izvoarele bunătăţii, vom fi terminaţi.”23
Ţara israeliţilor avea să se întindă de la Marea Roşie până la marea filistenilor (Marea Mediterană) şi de la pustiu (deşertul Neghev din partea de sud a Canaanuiui) până la Fluviu (Eufrat).
Observaţi porunca ce li s-a dat israeliţilor de a-i izgoni pe locuitorii ţării. Ei nu au avut voie sa încheie nici un fel de tratate, să nu participe în nici un fel la formele lor de idolatrie şi să nu permită fiilor şi fiicelor lor să se căsătorească cu membri ai acestor popoare. Dumnezeu deja promisese că-i va distruge pe răii de canaaniţi, dar era nevoie de cooperarea Israelului. Aceste versete consfinţesc un important principiu spiritual: Dumnezeu ne va dărui biruinţă asupra vrăjmaşilor noştri (lumea, firea veche şi diavolul), dar El aşteaptă din partea noastră să luptăm lupta bună a credinţei.
Versetul 33 îşi găseşte corespondentul în 2Cor 6:14-18. Despărţirea de lume a fost, este şi va fi întotdeauna voia lui Dumnezeu pentru copiii Săi. Eşecul Israelului de a asculta de această poruncă a dus la căderea sa. Prin urmare, rămâne în picioare şi azi principiul conform căruia: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune", corupând morala cuiva.