Dacă un animal împrumutat era rănit sau ucis, cel care l-a împrumutat trebuia să-l înlocuiască. Dar dacă proprietarul a fost de faţă când s-a întâmplat acest lucru şi, prin urmare, ar fi putut să-şi apere animalul, nu se cerea nici o restituire, după cum nu se cerea restituire în cazul unui animal închiriat, întrucât riscul pierderii a fost inclus în preţ.