Îndrumările date copiilor sunt contrabalansate acum de sfaturile adresate taţilor, care nu trebuie să-şi provoace copiii la mânie cerându-le copiilor lor lucruri greu de îndeplinit sau ne-rezonabile, sau cicălindu-i mereu sau fiind ne-justificat de aspri cu ei.

Mai degrabă, copiii trebuie crescuţi în disciplina şi învăţătura Domnului. Prin disciplină se înţelege îndreptarea lor, care se poate face pe cale orală sau corporală. Prin învăţătură se înţelege aici avertismente, preveniri, mustrări. Creşterea copiilor trebuie să se facă „în Domnul", adică potrivit cu voia Sa, aşa cum este revelată aceasta în Biblie de cel care îndeplineşte rolul de reprezentant al Său. Susannah Wesley, mamă a şaptesprezece copii, printre care John şi Charles, a scris:

„Părintele care îşi pune în gând să înfrângă îndărătnicia copilului său conlucrează cu Dumnezeu, în reînnoirea şi salvarea unui suflet. Părintele care permite manifestarea îndărătniciei unui copil face însă lucrarea diavolului, făcând religia impractică, mântuirea nerealizabilă şi în general face ca toate să-l osândească pe copil, cu sufletul şi cu trupul, pe veci.”