După ce s-a înălţat pe culmile acestei magnifice rapsodii, exprimând modul în care îşi iubeşte Cristos biserica, acum Pavel revine la tema începută anterior, amintindu-le soţilor că acesta e modelul pe care trebuie să-l aplice în practică: Tot aşa sunt datori soţii să-şi iubească soţiile, ca pe trupurile lor. Imitând dragostea lui Cristos, ei trebuie să-şi iubească soţiile ca şi când acestea ar fi propriile lor trupuri.

În greacă termenul „propriile" apare de şase ori în versetele 22-23. Această accentuare, prin folosirea cuvântului „propriu" (sau „însuşi") ne aminteşte că voia lui Dumnezeu pentru copiii Săi este ca ei să practice monogamia. Deşi El a permis poligamia în Vechiul Testament, niciodată nu a aprobat-o.

E interesant să remarcăm şi diversele modalităţi prin care Pavel descrie relaţia strânsă dintre soţ şi soţie. El spune că iubindu-şi soţia un bărbat îşi iubeşte, de fapt, propriul lui trup (versetul 28a); pe sine însuşi (versetul 28b,33); şi „trupul său" (versetul 29). Întrucât căsătoria presupune adevărata unire a persoanelor, cei doi devenind un singur trup, un bărbat care-şi iubeşte soţia în sensul cel mai adevărat se iubeşte pe sine însuşi.